In amintiri doare dor dragoste dragoste profunda ginduri scrise istorii de dragoste josanu mihaela noi sentimente suflet dantelat sustinere te iubesc

Era doar dorință de dragoste nebună.

Era un cer plin de stele și un oraș în depărtare. Mă rugai să mai rămîn, chiar dacă era oră tîrzie. Știai că trebuia de mult să fiu acasa, dar mă opreai. Nu era un simplu "te rog", era mai mult decît atît. Simțeam din glasul tău dorința nebună de a mai petrece cîteva minute. Doreai doar să mai stau lîngă tine, doar să ma știi alături.
Tot ce îmi spuneai era atît de sincer și frumos, mă făceai să mă simt cea mai fericită chiar dacă tot ce îmi ofereai erau doar sentimente încadate în îmbrațișările cele mai sincere.
Doar privirea mă scălda în complimente invizibile. Doar zîmbetul tău îmi aducea energie în momentele cînd eram gata să cedez. Mereu mă susțineai sau mă corectai, aveai o doză de critică ce iubeam să o ascult. Aveai mereu o energie ce mă alinta în fiecare seară, era destul să te cuprind pentru a fi sătulă o zi întreagă.

Eram acolo doar noi. Era locul nostru unde ne puteam refugia de lume, de impresii greșite, de păreri nechibzuite, de vorbe goale a celor ce nu puteau să ne înțeleagă. Știai ce îți dorești și erai atît de sigur de viitor, atît de încrezut și bine chibzuit.
Ideal fără descriere, pentru că era iubire, chiar te iubeam , pentru că defectele nu le observam, eram oarbă și copleșită de fluturi în stomac. Era doar dorință de dragoste nebună.
Era doar vară, iarbă verde, nopți perfecte  luna și stele mii. Atît de puțin, însă au lăsat o urmă atît de adîncă.

Related Articles

2 comments:

Spune-ți părerea