In ador amintiri brad bucurie carti craciun dantela sufletului dominoul viselor dragoste foc fulgi ginduri scrise josanu mihaela ninge nostalgie srabatori zimbet

Citesc,iar gîndurile zboară


Nostalgie. Dar bucurie. Afară ninge.
Se începe un nou an. Speranțele tind spre infinit. Unele nu ajung departe și cad înapoi împreună cu fulgii, ce se cern asupra noastră.
Gînduri perfecte și vise pentru un an întreg.
Simt că va fi special. Feeric chiar.
Și oricum revin la realitatea mea, văd cum se așterne ultimul fulg. Lîngă bradul împodobit doarme scumpa-mi pisică, atît de dulce-i este somnul. Și eu privesc ora și citesc primele file. Paginile-s îngălbenite de vreme, dar cuvintele rămîn să își impună prezența. 

Citesc, citesc, citesc...
Dar gîndurile nu mi se potolesc, iar și iar zboară neghioabele, uneori nu au nici un sens, uneori mă completează. În lumina focului privesc  o poză veche,  brusc în mintea mea au explodat amintiri ce curg continuu.
Un zîmbet îmi îndulcește buzele. Îmi amintesc cum petreceam sărbătorile la bunici, ce bucurie era cînd venea timpul să împodobesc bradul, era ceva special. Puteam să-l împodobesc din noiembrie,  să privesc chiar și două luni  ghirlandele.
 Mă calmează. Ador să le urmăresc ore în șir și totuși nu mă satur.
Revin la cartea mea ce cu nerăbdare așteaptă să fie depănat.
           "Noaptea următoare am petrecut-o în altă odaie, odaia dinspre  grădină. Aveam nevoie de o certitudine: venea pentru mine, sau venea pur și simplu să bată la ușă?

 Așteptam înfrigurată și, tot timpul, simțeam cum prinți  preschimbați în porumbei soseau să gângurească la geam. Într
-un târziu, l-
am auzit!... Ciocăniturile... Vocea amestecată cu vâjâitul  prunilor din grădină... Venea pentru mi
ne! M-a cuprins, subit, o
bucurie stranie. Venea pentru mine. Bătuse la ușa asta. Aflase că
eram acolo, nu în
camera mea. Așadar știa. Oriunde, oricum, mă
vedea.
...... "

Related Articles

0 comments:

Trimiteți un comentariu

Spune-ți părerea